Propunere context/plan de actiune privind Ombudsmanul de Business

Vocația Ombudsmanului de Business este aceea de a investiga plângerile privind presupuse acte de corupție și alte violări ale grupurilor de interese legitime din mediul de business prin acțiuni sau prin omisiuni, inclusiv decizii, din partea statului sau a autorităților publice locale, a unor proiecte de afaceri, in cursul procesului de gestionare a acestora, ca și din partea unor oficiali ce reprezintă sectorul public sau mediul privat.

Motivația de a apela la Ombudsmanul de Business se referă în speță la situațiile când avem o problemă, fie cu autoritățile, fie cu companiile controlate de stat sau cu oficiali care nu au fost în măsură să le rezolve în mod adecvat.

Să mai precizăm aici că Ombudsmanul de acest tip nu are în vedere să investigheze plângeri derivate din contextul relațiilor între companii private și nici vreo cauză care are drept subiect unn tribunal sau o curte de arbitraj. Totodată, Ombudsmanul nu are drept scop să revizuiască plângeri atunci când vreuna din părțile afectate din mediul de afaceri nu s-a adresat cel puțin o dată unei instanțe administrative, conform legislației în vigoare și regulilor de conduită interne ale părții contra căreia s-a depus anterior o plângere.

Cu ce ne poate fi de folos Ombudsmanul pentru a rezolva o problemă a mediului de afaceri în relația cu agențiile guvernamentale? Din acest punct de vedere, noi vom putea pregăti recomandări către ministere sau agenții guvernamentale și ne vom folosi autoritatea morală pentru a asigura mediul de afaceri că acele agenții chiar au transpus recomandările formulate într-un interval de timp rezonabil. De asemenea, Ombudsmanul poate să îndrepte un anumit caz către instanțe juridice sau administrative interne sau europene, precum Procurorul UE Anti-Corupție ori OLAF, care au drept obiectiv prevenirea și combaterea corupției, a mituirii, a spălării banilor sau a altor forme adiacente de ilegalități/iregularități. Atunci când Ombudsmanul creat va identifica în mod sistematic că anumite foruri guvernamentale lezează în mod negativ mediul de business din România, reprezentanții acestuia vor fi în situația de a atrage atenția opiniei publice asupra subiectelor respective sau să publice rapoarte periodice paralele pe siteul Consiliului Consultativ al Ombudsmanului ori direct prin intermediul altor organisme de presă.

Plângerile ar trebui în mod normal să fie transmise prin siteul oficial, așa cum se întâmplă și în Ucraina, însă ele pot fi luate în considerare și dacă sunt primite în forma unei scrisori sau chiar a unui e-mail. Consiliul va putea decide să înceapă o investigație din proprie inițiativă atunci când constată că există presupuse cazuri de malpractice atât prin intermediul mass-media cât și din alte surse credibile de informare. Plângerile anonime nu vor putea fi luate în considerare, decât dacă Ombudsmanul ar putea decide în sens contrar acestei prevederi interne. În plus, Ombudsmanul trebui să se asigure că toate informațiile primite rămân strict confidențiale.

În etapa actuală, Ombudsmanul Național de Business va funcționa pentru o anumită perioadă de testare ca inițiativă a societății civile și a camerelor de comerț ori asociațiilor profesionale care vor accepta să coopereze în acest sens cu inițiatorii proiectului. Ulterior abia, acest cadru semi-formal de desfășurare a activității ar urma să se transforme într-o structură oficială dacă și când vor exista resursele de sprijin financiar și logistic la nivel extern și intern către România, cu predilecție prin programul comun inițiat de BERD și OECD.

Deocamdată, noi propunem aderarea prin consens, ca membri fondatori, la această construcție a societății civile și înființarea unui Fond Anti-Corupție al Societății Civile al cărui secretariat tehnic ne-am oferit încă de la început să-l găzduim și operaționalizăm. Consiliul Consultativ al Ombudsmanului va decide regulile interne transparente de administrare a acestui fond. Din acesta am invitat să facă parte, cu statut de Membri Observatori, reprezentanți ai unor importante instituții precum: Senatul României; Președinția României, Academia Română; Direcția Națională Anti-Corupție; Direcția de Combatere a Criminalității din cadrul Ministerul Justiției; Direcția Generală Anti-Fraudă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; Direcția de specialitate care se ocupă de aderarea României la OECD din cadrul Ministerului Afacerilor Externe; Ministerul pentru Mediul de Afaceri; Ministerul Economiei și alte părți interesate.

Grupurile de Lucru care se constituie astăzi și care au au suscitat un interes deosebit la nivel informal sau formal se vor întruni, începând cu luna octombrie, pentru a formula sugestii și propuneri și a stabili un calendar de evenimente, măsuri și acțiuni până la Conferința de bilanț asupra activității Ombudsmanului de Business, propusă a se desfășura și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel în luna mai 2018.

Pe deasupra și nu în ultimul rând, inițiatorii, în cooperare cu experți avizați din cadrul organizațiilor și companiilor partenere vor fi în măsură să ofere diverse servicii de consiliere, formare, promovare, monitorizare etc., care să vină mai ales în sprijinul îmbunătățirii climatului de afaceri și investițional, dar și în mod direct în poziționarea companiilor în raport cu Responsabilitatea Socială Corporativă și codurile de conduită internaționale și interne, inclusiv cele referitoare la noul ISO Anti-Mituire.

Din partea Secretariatului Consorțiului Organizatoric,
pentru conformitate,
Sever AVRAM
Președinte Executiv