Mesaj din partea Senatului Romaniei – Dl Vicepresedinte Mihai GOTIU
Doamnelor și domnilor,
Îmi face plăcere să fiu din nou gazda unui eveniment organizat de Fundația EUROLINK- Casa Europei, dedicat dezbaterii politicilor de prevenire și combatere a corupției. Masa rotundă de azi e un eveniment care vine în continuarea conferinței din luna mai, în cadrul căreia am discutat despre îmbunătățirea politicilor și practicilor anticorupție prin participarea activă a societății civile.
Acum patru luni, am ajuns cu toții la concluzia că implicarea societății civile este esențială pentru succesul politicilor de prevenire și combatere a corupției. Au fost atunci evocate pe larg contribuțiile organizațiilor neguvernamentale la promovarea transparenței și integrității în viața politică și administrativă a României.
Aceste contribuții s-au concretizat în eforturile de adoptare a legislației privind transparența decizională și liberul accesul la informațiile de interes public. Aceste două legi au devenit instrumente esențiale pentru cetățenii și organizațiile care doresc să monitorizeze actul de guvernare și, mai ales, cheltuirea banilor publici. Aceste legi s-au bucurat totodată de stabilitate, fiind ferite de modificări inutile sau dăunătoare, care să le diminueze eficacitatea și impactul. Aceasta e încă o lecție despre cât de importantă e stabilitatea cadrului legal care asigură mai multă transparență și responsabilitate în exercitarea puterii. Legile bune, care au făcut din România o societate mai deschisă și mai bine guvernată decât era acum 25 de ani nu trebuie modificate arbitrar, la presiunile unor grupuri politice și economice care își doresc impunitate.
Din păcate, evoluțiile politice din România anului 2017 ne oferă în continuare motive de îngrijorare. Intențiile anunțate de majoritatea guvernamentală vizează în continuare schimbări majore ale cadrului legal și instituțional care induc instabilitate și incertitudine în funcționarea justiției și în aplicarea politicilor anticorupție. Amintesc aici anunțatele modificări ale legilor justiției, ale legislației penale, precum și măsurile care duc la o subordonare politică flagrantă a companiilor cu capital de stat.
În acest context, doresc să salut inițiativa organizațiilor neguvernamentale din toată țara care au solicitat luni Președintelui României să întreprindă acțiuni pentru apărarea statului de drept, în virtutea rolului său de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate. Uniunea Salvați România și-a anunțat deja sprijinul pentru acest demers, luând în considerare că subiectele abordate – independența Curții Constituționale față de factorul politic, independența justiției și reforma legislației electorale – reprezintă și pentru noi priorități majore.
Revenind la subiectul mesei rotunde de astăzi, aș vrea să mă refer în continuare la rolul sectorului de afaceri în prevenirea și combaterea corupției. De prea multe ori, ne concentrăm atenția aproape exclusiv asupra combaterii corupției prin mijloace penale, ignorând rolul actorilor privați în definirea climatului de afaceri. Modul în care companiile își conduc operațiunile pe piață și, mai ales, felul în care acestea abordează instituțiile statului și factorii politici fac adeseori diferența între un mediu de afaceri curat și unul care este parte din problema corupției.
În activitatea mea civică anterioară intrării în viața politică, am avut prilejul să documentez, în cartea mea „Afacerea Roșia Montană”, practicile companiei RMGC în anii în care a promovat agresiv exploatarea minieră de la Roșia Montană. Una din sursele importante de informații pentru munca mea de documentare a fost accesul la informațiile despre contractele și inițiativele de lobby ale RMGC, în special în Statele Unite ale Americii. Amintesc acest fapt pentru a sublinia că România are nevoie de o transparentizare a activităților de lobby, care, în prezent, se desfășoară deghizat, sub masca activităților de PR și consultanță.
Modul în care actorii privați influențează deciziile politice și administrative este de maxim interes public. Anul trecut, România a făcut un prim pas în direcția corectă, prin decizia Guvernului de a institui printr-un memorandum Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), aplicabil decidenților din ministere și – opțional – actorilor privați cu care aceștia interacționează. Acesta trebuie să fie doar un prim pas. Cred că Registrul RUTI trebuie întărit printr-o reglementare cu o forță normativă superioară – printr-o hotărâre de guvern care să instituie reguli, obligații și sancțiuni mai ferme.
De asemenea, cred că RUTI ar trebui extins și la alte agenții guvernamentale sau la instituții de reglementare și supraveghere, precum Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Consiliul Concurenței sau Autoritatea de Supraveghere Financiară. Un mecanism similar de transparentizare a contactelor cu mediul de afaceri ar trebui adoptat de Parlamentul României. Profit de această ocazie pentru a vă anunța că voi propune, în calitatea mea de Vicepreședinte al Senatului, adoptarea unui registru de transparență de tip RUTI pentru parlamentari. De asemenea, voi propune ca accesul reprezentanților intereselor de afaceri în instituțiile publice să fie strict condiționat de înregistrarea acestora într-un registru public, cu obligația de raportare a bugetelor alocate pentru activitățile de influențare a deciziilor publice. Interacțiunea dintre mediul politic și cel de afaceri trebuie scoasă la lumină.
Un ultim punct pe care doresc să-l ating în intervenția mea este promovarea unor standarde de integritate de către mediul de afaceri. Integritatea și un mediu de afaceri curat nu pot fi doar rezultatul legislației penale. Companiile și actorii privați, în general, pot genera standarde solide, prin folosirea unor instrumente de tipul auditurilor, certificărilor sau pactelor de integritate. Astfel de instrumente sunt de natură a încuraja un mediu de afaceri competitiv și achiziții publice corecte.
Cred că acesta trebuie să fie rolul unei platforme de tip Ombudsman, care face obiectul mesei rotunde de azi – acela de a realiza o coaliție intersectorială, cu participarea mediului de afaceri și a sectorului neguvernamental, care să promoveze standarde de integritate elaborate și gestionate de societate, nu doar de către stat.
Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc mult succes!
Senator Mihai GOȚIU
Vicepreședintele Senatului României
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii