RESURSE

La ora actuala, conform estimarilor oficiale recente ale Comisiei Europene, nivelul de pierderi finaciare la care a ajuns UE in urma extinderii coruptiei se cifreaza la cel putin 120 miliarde Euro anual. Desigur, coruptia reprezinta un termen destul de generalist si de vag cata vreme se poate referi de la simpla mita sau “atentie”, oferita unui functionar public la evaziuni fiscale majore pe baza traficului de influenta, abuzuri profitabile pecuniar, devalizari programatice de banci sau credite deliberat acordat drept neperformante etc.

Evident, coruptia are o legatura profunda cu gradul imoralitate publica sau cu standardele morale joase, cu lipsa stimei de sine a multor indivizi, dar mai ales cu lipsa unei culturi si educatii adecvate care sa evidentieze suficient de convingator avantajele onestitatii, loialitatii si transparentei in defavoarea asa ziselor stratageme seductive de eludare a legii, de auto protectie nelegitima si ne legala, dar mai ales profund imorala, cu un aparent caracter reparatoriu sau compensatoriu, mai ales atunci cand elitele decidente dovedesc inclinatii anti europene, laxiste moral sau de a dreptul ipocrite si anti – sociale in plan mai larg si ca garantii de responsabilizare reala.

In mod practic, potrivit cel mai ample studii aplicate, elaborate recent, de pilda, de Universitatea din Glasgow, coruptia este un fenomen sau flagel care se afla la o intersectie complexa intre diverse motivatii si influente de ordin istoric, cultural-mental si politic. Exista o diferenta semnificativa insa intre percepeptiile publice asupra coruptiei si partea sa palpabila de manifestare. Italia, cu o foarte sigura reputatie negativa in domeniu, este depasita oficial in UE doar de Grecia si Bulgaria la nivel de perceptii. Dar, intr o tara precum Romania, unde s-a manifestat o mult mai mare ingeniozitate si contaminare la nivel public in privinta coruptiei, este foarte posibil ca intensitatea si impactul financiar sa fie mai mare, dar coruptia ca sistem de functionare sociala sa fie mai bine “tolerata”, mai mult sau mai putin asumata prin resemnare, fatalism sau simpla obedienta auto protectiva . Aceasta se intampla si pentru ca exista nu doar coruptia mai mediatizata, la nivelul noii clase politico – administrative per ansamblu, ci un soi de manipulative mediatica, de normativitate, de inevitabilitate sau inerenta comportartamental dobandita, de cutuma profund inradacinata de sute de ani a coruptiei si a “beneficiilor” rezultate prin coruperea decidentilor in varii domenii inca din era denumita generic ”pile, cunostinte, relatii”. Este adeverita si o relatia cauzala , masurata statistic, care arata si ca un guvern cu cat este mai pletoric, format din mai multe ministere si agentii, cu atat va genera si un val potential sau fatalmente orientat spre coruptie si coruptibilitate in zonele sociale estimate drept vulnerabile.

Totusi, tocmai multumita progreselor recente realizate de Romania, in special prin activitatea elogiata pe plan international a DNA, a Parchetului General, a majoritatii corpului profesional al magistratilor, consideram ca ar merita sa folosim cat mai bine oportunitatile derivate din recent adoptata Strategie Nationala Anticoruptie (SNA) nu pentru a produce neaparat o ruptura revolutionara de nivel, ceea ce pare cumva utopic in actualele conditii derutante decizional , ci macar sa reusim a trasa jaloanele unor reforme graduale care sa nu stopeze cursul pozitiv din ultimii 3 ani, solicitat recent la unison si de Comisia Europeana, Statele Membre UE, Departamentul de Stat al Statelor Unite, mediul strain de afaceri etc, cel putin in combaterea coruptiei si a recupararii extinse a prejudiciilor economice cauzate de faptele de coruptie.

Justificarea principala a initiativei noastre in cadrul Programului “Europe for Citizens” si cu sprijinul Retelei EUNET, precum si a convocarii acestei Conferinte Europene rezida in urmatoarele motivatii majore, ce determina in mod rezonabil si caile de actiune adiacente, dupa cum urmeaza:

1. ---

   necesitatea urgenta a resetarii prioritatilor pe baza punerii unui accent mult mai mare pe prevenirea si educarea decidentilor, formatorilor si a tinerei generatii pentru a se reusi orientarea motivata si motivanta dupa criterii de auto-responsabilizare individuala si de grup, precum si conform valorilor si modelelor realiste si oneste, inspirate in special de bunele standarde atinse in statele nordice si Germania, in atingerea obiectivelor de cariera profesionala si de viata privata;

2. ---

   corelarea motivarii decidentilor administrativi si politici cu monitorizarea si evaluarea paralela a competentelor si performantelor lor profesionale reale;

3. ---

   alinierea la codurile de conduita in tranzactiile internationale, mai ales cele referitoare la limitarea practicilor “traditionale” legate de recursul la mituire (cf. “Conventiei Natiunilor Unite contra Mitei” si “Conventiei OECD privind Combaterea Mituirii Functionarilor Publici straini in Tranzactiile Internationale”) in asemenea ocazii si clarificarea legislativa a prevederilor referitoare la “comisionul de succes” sau de fundraising, atunci cand este vorba de atragerea de mari investitii straine de interes public major, in mod transparent, inclusiv prin utilizarea parghiilor legale de lobby institutional, asa cum sunt ele definite in legislatia si practica statelor avansate, precum cele nordice si Germania;

4. ---

   crearea unei platforme comune de dialog structurat si de consultare, mediata de organizatiile societatii civile in domeniul anti coruptiei, intre mediul public si sectorul privat, mai ales prin parteneriate viabilizate pragmatic si constructiv cu Consiliul Investitorilor Straini, camerele de comert bilaterale, CCIR, asociatiile profesionale relevante;

5. ---

   instituirea unei Coalitii Mixte Nationale pentru Prevenirea si Combaterea Coruptiei – Ombudsmanul National Anti–Coruptie, cu participare interna si cu invitarea unor observatori internationali precum GRECO, Curtea Europeana de Audit, Oficiul Procurorului Anti-Coruptie UE (pe cale e a fi creat), OLAF, CEDO, OECD, TRACE International, Transparency International etc., in vederea declansarii unei Mese Rotunde la nivel national privind asanarea sociala si morala si cultivarea bunelor practici si metode de evitare si renuntare la utilizarea coruptie ca mijloc de imbogatire nemeritata, fraudarea economiei nationale, declasificarea Romaniei in cadrul cotarilor europene si internationale privind stabilitatea economica, domnia legii, respectarea drepturilor omului si penalizarea concludenta a celor care au adus grave prejudicii banesti prin acte de coruptie si exercitarea unui climat abuziv si cu tendinte autoritariste (ne-democratice) in societatea romaneasca;

6. ---

   stabilirea unor canale eficiente si transparente de intercomunicare intre principalele institutii cu responsabilitati–cheie in prevenirea si combaterea coruptiei, in special CSM si Inspectia Judiciara coordonata de CSM, DNA, Ministerul Justitiei – mai ales departamentul abilitat sa coordoneze Strategia Nationala Anticoruptie, DLAF, Autoritatea de Audit de pe langa Curtea Conturi, SRI, Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, alte institutii abillitate in combaterea criminalitatii organizate pentru realizarea unui Pachet referitor la masuri legislative/procedurale si tinte referitoare la “Cresterea Convergentei Institutionale si Aprofundarii Integrarii Europene a Romaniei” (cf. Studiului Academiei Romane – INCE) in procesul de stavilire a coruptiei, educatie preventiva anti-coruptie si de motivare a decidentilor si angajatilor pentru a alege calea corecta si onesta in activitatea lor sociala si profesionala;

7. ---

   declansarea unei campanii media nationale si a unui Forum privind atat Reconcilierea Nationala cu istoria recenta a societatii romanesti, cat si accesul echitabil la justitie, impartialitatea solutionarii cauzelor, intarirea aplicarii prevederilor constitutionale privind prevalenta dreptului comunitar asupra practicilor juridice armonizate in Romania, respectarea codurilor de conduita agreeate de Romania cu SUA si UE, precum si a recomadarilor formulate in special prin GRECO, MCV – Comisia Europeana, OCDE s.a.m.d., pentru sporirea increderii in potentialul si stabilitatea cresterii economice din Romania, inclusiv sau mai ales prin cheltuirea eficienta a banilor europeni si tranparentizarea tranzactiilor internationale ale Statului roman cu companii multinationale si alte state.

   ---

Evident, gama de actiuni, parghii si posibilitati privind reducerea gradului de coruptie in Romania este cu mult mai larga si acest set de propuneri reprezinta doar un punct de plecare spre a fi supus reflectiei, completarii si imbunatatirii pe viitor a gradului de constientizare asupra fenomenului, dar si de deblocare a procesului din zona formelor fara fond, mai ales, catre calea actiunii cetatenesti asumate spre a face exact acel gen de presiuni necesare, inevitabile asupra decidentilor pentru a se reusi o mai rapida transpunere a obiectivelor SNA, dar si a exigentelor pe care le impune in mod legitim aflierea noastra la UE, Consiliul Europei, Initiativei Regionale Anticoruptie pentru Europa de Sud-Est, Initiativa Anti-Coruptie UNDP si altele.

Pentru conformitate,
Secretariatul Consortiului Organizatoric
C/o EUROLINK-Casa Europei
Coordonator Proiect: Sever AVRAM