Banii pentru proiecte dunărene există – mai mult “commitment” politic şi spirit co-solidar dunărean n-ar prisosi

Marginalii la închiderea lucrărilor

Forumului Anual SUERD şi a Dialogului Financiar Dunărean de la Bucureşti

Cele două mari reuniuni legate de aplicarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) pe care le-a găzduit recent Capitala României – Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi Dialogul Financiar Dunărean – precum şi celelalte evenimente paralele organizate în contextul Săptămânii Dunărene, conferă posibilitatea extragerii unor prime concluzii, pe care le sintetizăm aici, în special din unghiul interesului societăţii civile şi a mediului academic:

• Uniunea Europeană pune la dispoziţie pentru perioada 2014-2020 suficiente resurse financiare pentru activarea proiectelor flag-ship şi proiectelor majore SUERD, însă toţi vorbitorii importanţi prezenţi la eveniment au reliefat schimbarea stilului de finanţare al proiectelor, cât şi nevoia creşterii nivelului de coordonare unitară şi de prioritizare al acestor proiecte cu veritabil impact macro-regional;
• o importanţă deosebită o va avea capacitatea iniţială de bancabilitate a marilor proiecte multi-naţionale, în special a celor realizate în sistem public-privat, ceea ce poate fi realizat ca deziderat doar prin armonizarea criteriilor de pre-selecţie şi evaluare a propunerilor în mod co-solidar de către cele trei tipuri de protagonişti SUERD: autorităţi de gestiune şi organisme decidente SUERD; instituţii financiar-bancare; deţinători de interese şi beneficiari ai finanţărilor. Totodată, bancabilizarea presupune şi o mult mai atentă pregătire a studiilor de fezabilitate, conform ghidurilor formulate de Banca Mondială şi de Comisia Europeană, pentru a preîntâmpina disfuncţionalităţi şi lipsă de viziune coerentă în vederea impactului strategic scontat;
• pe lângă destinarea de către UE a unor fonduri speciale pentru proiecte prin „Axa Dunării”, realizarea unui mix de finanţări, precum şi atragerea resurselor din partea Băncii Europene de Investiţii, ca şi a unor fonduri de investiţii puternice din terţe ţări, dobândesc o semnificaţie aparte, mai ales în lumina recomandărilor formulate de comisiile interministeriale, reunite cu prilejul Forumului;
• creşterea gradului de transparenţă şi de vizibilitate a iniţiativelor şi proiectelor la nivel macro-regional va reprezenta una dintre condiţiile obligatorii pentru obţinerea efectului transversal şi a transferului real de bune practici, ca şi a speratei complementarităţi între proiectele iniţiate într-una sau alta din sub-regiunile dunărene;
• în etapa imediat următoare, va fi necesar şi un efort sporit de compatibilizare între intenţiile şi interesele decidenţilor politici şi cele ale comunităţilor locale, ceea ce presupune un dublu efort de ambele părţi: de îmbunătăţire şi standardizare a suportului legislativ pentru favorizarea proiectelor multi-naţionale, dincolo de frontierele de stat şi de barierele de mentalitate; de implicare a comunităţilor locale în auto-evaluiarea nevoilor şi deschiderea unor consultări structurate cu Coordonatorii Ariilor Prioritare pentru realizarea unei reale integrativităţi a proiectelor, cât şi pentru transpunerea în practică a principiului democratic de implementare SUERD „de jos în sus”;
•  fără a fi nevoie de înfiinţarea de noi instituţii care să birocratizeze suplimentar cadrul de implementare SUERD, rămâne importantă activarea unor structuri naţionale pentru stimularea competitivităţii în plan mai larg, la care să adere toate comunităţile interesate, cât şi flexibilizarea unui dialog şi lobby inter-instituţional adecvat, în scopul concertării acţiunilor sub-regionale, naţionale cu cele pan-europene. Aceasta este şi raţiunea pentru care a şi fost creată Platforma Comunităţilor Locale Riverane Dunării (CLDR), care va facilita legături cât mai strânse cu principalii coordonatori la nivel european ai SUERD, cât şi cu autorităţile centrale relevante din România;
• sprijinul politic şi instituţional la nivel central vor fi cruciale pentru ca România să ocupe unul din locurile meritate ca proporţie a finanţărilor şi intervenţiilor tematice de care să se bucure, dar aceasta va fi posibil doar prin reunirea la nivel naţional a expertizei dunărene, domeniu de care se ocupă în mod prioritar Catedra Internaţională Onorifică „JEAN BART” în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD), precum şi înfiinţarea/ activarea birourilor de informare şi reprezentare la nivel local, recomandată deja oficial de Ministrul Dezvoltării Regionale al Guvernului României cu ocazia fondării Forumului Antreprenorial Dunărean (Giurgiu, 11 octombrie 2013);

În mod evident, acestea sunt doar câteva din concluziile şi recomandările forţă desprinse cu ocazia desfăşurării celor două reuniuni de la Bucureşti, acestea putând fi completate şi îmbunătăţite ulterior, cu ocazia procesului în curs. În mod esenţial, merită să reţinem că începutul unei reconstrucţii şi relansări sociale şi economice a macro-regiunii – având ca scop final schimbarea percepţiilor, atitudinilor, identităţilor şi mentalităţilor dunărene în spirit pro-european – va prinde viaţă doar în măsura unei implicări co-solidare a tuturor actorilor principali, cât şi a racordării întregului proces transformativ la curentul schimbărilor economice şi democratice globale.

Sever AVRAM

Coordonator General – Catedra Internaţională Onorifică „JEAN BART”

în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD)