Marginalii dupa votul de investitura,
intr-un asa zis “plen” (dihotomic, fracturat?)
Confirmarea cabinetului Ungureanu nu a lasat loc preamultor surprize (printre cele mai mici a fost “juramantul de loialitate” al micului Titulescu, strans probabil cu usa de ultimul troc facut in spatele tejghelelor). Sortilegiile democratiei se vor tine lantz, netulburat, criza de legitimitate si de Incredere se va adanci.
Avem un singur castigator net de moment: Presedintele Statului, care spera nu doar intr-o tergiversare a scadentzelor, dar chiar intr-o totala amnezie a protestatarilor din cele 60 de orase.
Paranoia pare sa ne fi cuprins pe toti, de la comentatori improvizati la schizoide triste figuri din cele patru zari. Nimeni nu mai are curaj sa sufle vreun cuvant, absolut nimeni… Ca nu mai merge sa traim asa, in aceasta intzepenire generalizata, in aceasta crasa lipsa de viziune si de proiecte reale. Cand Sufletul Cetatii, cum ar fi spus Patocka, este complet corodat ce mai ramane de salvat decat orgoliil si privilegiile a catorva bande de profitori! Imparatul e gol, dar se plimba prin palat de unul singur, etaladu-si falos partile rusinoase. Dar mai sunt rusinoase cand o natie intreaga prefera sa joace dupa cum i se canta?
Cum altadata triumfau grotestile forme fara fond ale daciadelor si cantarilor Romaniei, acum, ca si la cooperativizarea din 1962, pot spune: Impostura calificata a invins deplin la sate si la orase! Pe acest fond, consider ca ma si retrag, oarecum in mare parte, din viatza publica. Este imposibil de asumat atata lasitate si minciuna institutionalizata. Statul roman merita cu prisosintza sa piara! Poate ca aceste triste figuri post-post- caragialesti, puse sa joace pe resorturi, vor ceda, candva, la o noua colonizare a Daciei, locul unor popoare mai tinere si mai putin inacrite in rele, fie ca vor fi patagonezi, malgasi sau dintre mormonii dlui Francks de la FMI.
Cand nu mai exista nici dialog real in societate, niciun spirit de minima inovare, cand traim complet letargici, intr-o cvasi hibernare mioapa, nu mai este nimic de revendicat, nimic de construit, nimic de inspirat ca entuziasm catre cineva. Prin decadentza extrema si fals, pentru noi, romanii, sfarsitul Istoriei a venit ceva mai devreme din punct de vedere moral si identitar decat pentru restul popoarelor europene. Sa ne fie rusine !
Ce credeai ca se va intampla ..??Vreo minune post electorala cu gust de migdala amestecata in marele lighean de clatite servite la ora de mare audienta?? Sau poate un aluat desavarsit in care im “potentii” sa-si reverse frustrarile din liceu!! Traiesc cu aceasi drama a generatiei de 18 ani in 1989,si cu regretul ca ceva mi-ai fost furat de impostori!! Si anume Decenta!! Decenta de a trai acum in Romania fara opulenta incultilor care mi-au furat tara..!!